The Tea Party sunt o trupă obscură, cel puțin pe meleagurile noastre, care au fost more or less a big thing la ei acasă în Canada prin anii ’90, s-au despărțit acum vreo 10 ani și s-au reapucat de treabă prin 2011. Abia anul trecut a fost însă pe bune anul revenirii lor, cu un turneu internațional și un nou album pe numele său The Ocean at the End. Câtă legătură are cu cea mai nouă carte a lui Neil Gaiman, “The Ocean at the End of the Lane”, încă nu știu să zic, dar am să revin după ce ascult albumul :)
Omonima “The Ocean at the End” este cel de-al doilea single de pe noul album, o baladă de 7+ minute cu accente progresive și cu invitatul special Ian Anderson (Jethro Tull) la flaut. În ciuda a ce m-aș fi așteptat, Anderson nu are vreun solo sau alt moment glorios în piesă, ci pur și simplu contribuie cu încă o textură sonoră la construcția de ansamblu. Foarte tasteful per total, cu un refren pozitiv și uplifting ce contrastează frumos cu atmosfera un pic întunecată cu hinturi de Floyd și Crimson. Iar cele 7 minute trec parcă pe nesimțite, îndemnând la repeat.
Dar mai terminați odată cu puricii artificiali în videoclipuri, vă rog mult.
There are no comments
Add yoursThis site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Related Articles