Acum câteva luni, când Overground Magazine avea vreo 15 articole în total şi era mai mult o aspiraţie decât o realitate palpabilă, îmi tot dădeam coate cu colegul de redacţie Andrei că primul editorial de pe site trebuie să fie al meu şi să reprezinte un fel de “mission statement”. La ceva vreme după aceea am început colaborarea cu Liviu de la Radio IndieGen care, fără să ştie, a deturnat acest “plan” publicând două bucăţi thought provoking şi la ordinea zilei. Nu-mi puteam dori o deturnare mai bună, însă ideea a rămas pentru momentul când s-ar fi potrivit, momentul unei “inaugurări” simbolice a acestui spaţiu. Ei bine, tot amânând acest moment din diverse motive am ajuns la concluzia că mai bine acum decât mai târziu. Să ne aruncăm odată în apă, că de înotat înotăm noi. Declar aşadar oficial deschisă mica noastră iniţiativă, conştient că nu mai este loc de dat înapoi :)
Serios? Încă un site de muzică?
Da şi nu. Dacă ne-am fi simţit reprezentaţi de “oferta” existentă în prezent în peisajul editorial autohton cu siguranţă n-am fi recurs la acest gest extrem – suntem cu toţii, înainte de toate, consumatori de muzică şi de jurnalism asociat cu aceasta. De altfel, nici măcar nu avem pretenţia că ce facem noi aici se cheamă “jurnalism” – o etichetă pe care prea multă lume şi-o arogă lately fără mari merite, nu mai trebuie încă unii.
Să zicem că noi aici povestim despre muzică, trecând-o prin filtrul extrem de subiectiv al gusturilor şi experienţelor noastre. Obiectivitatea în artă e un mit pe care nu vrem să-l perpetuăm – de aceea toate opiniile sunt semnate şi asumate, şi ne dorim ca ele să fie receptate ca atare. De altfel visez, mai în glumă, mai în serios, la momentul în care doi oameni vor scrie pe Overground Magazine cronici la acelaşi album, cineva dându-i nota 10 iar cineva nota 4, ambele texte fiind documentate, argumentate şi imersive. Iar de asta avem curajul să ne intitulăm “magazine” – scriem din plăcere şi pasiune, dar avem nişte standarde de profesionalism narativ spre care tindem.
Lol, sună mai degrabă un pic schizo.
Şi încă n-am menţionat că suntem deschişi la orice stil de muzică; poţi să citeşti portretul unei trupe de brutal death metal la un clic distanţă de cronica unui super album electro/lounge :) Ne place să n-avem prejudecăţi, iar genurile muzicale – dincolo de utilitatea lor orientativă pentru clasificări grosiere – sunt un alt mit pe care nu vrem să-l perpetuăm.
Bine, bine, care-i treaba? Unde dau click?
Depinde ce vrei să citeşti :) Pagina de start e un punct bun de pornire, unde avem un slider mare şi frumos cu articolele de fond care ni se par nouă cele mai mişto – aici intră editoriale, cronici de concert, interviuri sau alte specialităţi. La restul articolelor ajungi fie prin celelalte secţiuni ale homepage-ului, fie prin meniu.
Muzicile noi sunt cele care se updatează cel mai des, tindem spre o noutate pe zi dar nu vă mirați dacă mai rupem ritmul din când în când. Ar putea părea treabă uşoară – arunci nişte linkuri de Youtube şi gata – însă bineînţeles că noi preferăm să povestim de fiecare dată care-i treaba cu artistul respectiv şi de ce merită el ascultat, ca să oferim un oarecare context. Despre artişti povestim mai pe larg în secţiunea de portrete, unde ne concentrăm pe un muzician sau o trupă de la începutul carierei până azi: cine sunt, ce au făcut, cum văd ei lumea, ce au lăsat în urmă.
Împreună cu portretele de artişti, cronicile de albume şi cele de concerte reprezintă coloana vertebrală a ce încercăm noi să facem aici. Lipsa acută a unor cronici eye-opening, bine scrise şi în limba română pentru concertele pe care le vedem (sau le ratăm) şi albumele pe care le ascultăm (sau plănuim să o facem) a fost motorul principal din spatele apariţiei acestui site. Era o vreme când trupe mari româneşti nu aveau parte de nici o cronică pentru albumele lor şi în cel mai fericit caz apărea câte-o cronică plictisită, 3 poze şi un setlist, pentru vreun concert. Situaţia s-a mai îmbunătăţit, dar nu în măsura în care să considerăm că nu mai avem cu ce contribui.
Toate ca toate, dar unde-i lista de evenimente? Vreau să ies undeva.
Sigur, am pregătit special pentru voi și o secțiune de evenimente și going out.
…not funny.
Ar trebui să ne vezi secțiunea de știri!
Mbine, știţi ceva? Hai gata și la treabă, că prea o ardeţi meta.
Adevărat.
Related Articles