Sevdaliza în Control: despre senzualitate muzicală

04

Pe Sevdaliza eu am descoperit-o în 2016, când a lansat cântecul Human și a ridicat ceva sprâncene cu videoclipul adiacent piesei. Nici vocea, nici felul în care arată nu sunt tocmai de ici de colo și stârnesc curiozitatea oarecum automat. La o cercetare mai atentă descoperi că prima impresie, de amalgam cultural-muzical, este complet justificată. Artista s-a născut în Iran, a emigrat în Olanda și apoi a încercat cumva să-și găsească acolo locul, muzica ajutând-o să se adapteze și să se descopere pe sine. Melanjul sonor rezultat este așadar unul tare interesant, combinând trip-hop, R&B și electronic, cu o notă subtilă orientală.

foto: Andrei M.

Vineri seară, în Club Control, Sevdaliza a ajuns în România pentru a doua oară la nici un an distanță și în mod clar a fost tare așteptată, având în vedere că evenimentul a fost sold-out cu multe săptămâni înainte.

Clubul era plin și lumea aștepta cu mare interes ca spectacolul să înceapă, pe la orele 22 trecute fix, atunci când artista a urcat pe scenă acompaniată de Leon Engelsen la clape și Anthony Amirkhan la tobe. După cum auzisem și după cum mă așteptam, Sevdaliza are o prezență scenică magnetizantă și hipnotizantă. Nu prea ai cum să îți dezlipești nici urechile, dar nici ochii de ea. Pe lângă o voce în același timp caldă și intensă, fata asta mai și dansează superb, amestecând cumva ritmuri sacadate de dans cu ondulări de cadână. Rezultă un spectacol în care sunetele și mișcările se îmbină perfect, iar cuvântul de ordine este fără doar și poate “senzualitate”.

De la hainele sexy la timbrul învăluitor și la dansul lasciv, totul creează un film ce se derulează în direct și te acaparează total. Este clar unul dintre concertele la care, dacă nu vezi ce se petrece, pierzi jumătate din magie. Probabil cele mai intense momente au fost cele în care pe scenă a urcat și dansatorul Gilberto Leal care, trebuie spus, se mișcă absolut fabulos. Omul este un soi de instrument de transpunere a sunetelor în mișcări, iar atunci când cei doi dansează împreună spun practic o poveste și se sincronizează perfect.

foto: Andrei M.

Am ascultat multe dintre melodiile de pe albumul de debut al artistei, ISON, lansat în 2017. Este un sunet unitar și o coeziune foarte atent gândită acolo, chit că acordurile variază pe alocuri. Însă puse la un loc piesele creează un soi de pânză de păianjen sonoră în care ești prins fără scăpare. Două mențiuni speciale ar fi pentru Bebin, cântec scris în farsi și compus în semn de protest față de ordinul de interdicție impus de Trump musulmanilor, și Soul Syncable, cea mai recentă piesă, apărută cu o săptămână în urmă, în sincron intenționat cu eclipsa lunară.

Cu totul și cu totul, din păcate, tot concertul a ținut doar puțin peste o oră. Eu una aș zice că intra mai mult, și probabil tot restul publicului extrem de entuziasmat ar fi de acord. Înainte să o ascult live, citisem păreri cum că Sevdaliza ar avea lucruri în comun cu nume precum Massive Attack, Björk sau Portishead. Acum pot confirma că este adevăr acolo. E vorba despre o stare. O emoție. Ceva ce nu poate fi descris prea bine. Un mix de sunete intense și moleșeală învăluitoare. Este genul de concert la care mergi și te lași hipnotizat. Și, la final, greu te trezești la realitate.

foto: Andrei M.


Nu există comentarii

Adaugă-l pe al tău

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.