Dimitri’s Bats – Mess EP

În a doua jumătate a lui 2017 și-au făcut apariția în live brusc și fără prea multe detalii scăpate înainte de vreme Dimitri’s Bats, o trupă construită din intersectări ale unor proiecte ce făceau parte dintr-o generație anterioară a scenei alternative românești, dar fără vreo intenție de a aminti de ce-a fost odată. Un an, două single-uri și destule apariții live mai târziu, combinația aceasta între experiment și experiență s-a materializat într-un EP care în ciuda titlului pe care l-a primit, și anume Mess, s-ar putea considera chiar ordonat.

Dacă ar fi, aș încadra EP-ul într-o zonă de late night indie-electro-dance, care, după cum spuneam, nu trădează nicio intenție precedentă a vreunuia din membrii trupei, care până acum s-au aventurat în indie/brit-rock, iar trecerea de la un stil la altul este destul de convingătoare încât să nu caracterizăm Dimitri’s Bats după rădăcinile lor.

Track listing-ul, cel puțin la început, urmează o ordine cronologică, așadar materialul debutează cu Cold, primul single și prima mostră pentru toată lumea. Nu cred că această amplasare, atât ca prim single, cât și ca primă piesă pe EP, este întâmplătoare, pentru că este cea mai puternică, având capacitatea de a crea o anumită atmosferă și de a clarifica intențiile trupei încă din primele 10 secunde. Peisajul sonor este bazat pe un ritm simplu, dar solid, decorat cu synth-uri și cea mai proeminentă chitară de pe acest material, care – atenție – oferă chiar și un solo, însă fără să fie out of place.

Tempo-ul crește odată cu trecerea în Bottom of the Ocean, al doilea single, care arată o parte dintr-o altă fațetă a acestui proiect: cântecul în sine nu are o prezență atât de puternică precum precedentul, dar care compensează prin dansabilitate și construcția care se fixează ușor în creierul ascultătorului fără a fi enervantă, ceea ce ar putea face întregul pachet să reziste testului timpului.

De aici se intră într-un teritoriu ceva mai nou, care nu mai văzuse lumea de afară decât în concerte până la lansarea EP-ului; Lights Out oscilează între lumile create de celelalte două piese de până acum, refrenul și bridge-ul invitând la dans, în timp ce strofele impun o oarecare atmosferă mai dark. De fapt, această piesă acționează ca un tampon, ușurând trecerea spre Just a Little Bit, care este fără doar și poate cel mai catchy cântec de pe album, cu versuri ușor de reținut plasate unde trebuie (deci potențial de sing-along, ceea ce se și întâmplă în live-uri), câteva giumbușlucuri de frazare care mențin ascultătorul atent și încă un solo de chitară, dar de data asta ceva mai inofensiv.

Din păcate, petrecerea se mai termină, iar Dancing and Falling sună exact ca o dimineață în care te târăști spre casă: nimic nu se aude prea tare, totul este echilibrat, vocea și chitara sunt la fel de blânde ca soarele care începe să răsară, iar finalul este marcat de o clapă care te lasă în liniștea orașului gol.

Cu toate că prin acest material Dimitri’s Bats îți permit să trăiești o petrecere întreagă și multiple stări în doar 20 de minute, mereu am simțit că ceva lipsește din mix, senzație care s-a acutizat în momentul în care am auzit piesele live, care par mult mai pline și mai complete. Sper că în următoarele materiale se va remedia, ar fi păcat să nu.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.