Rehearsing „Confuzz”: o seară la repetiţii cu cei de la Kumm

WP_20150128_18_46_04_Pro

Ploua și se lăsa întunericul când am ieșit de la metrou. Era cam 5 după-masă, ora pentru care se dăduse strigarea, iar eu mai aveam încă de străbătut o bucată pe jos. Într-un subsol de pe Calea Călărașilor tocmai începea a cincea repetiție pentru scurtul turneu Confuzz Revisited în care Kumm vor cânta din nou alături de Dan Byron.

Confuzz este al doilea album Kumm dar, cumva, este cel care i-a pus cu adevărat pe orbita muzicii alternative românești și care a dat măsura lucrurilor ce urmau să vină. Se simte încă ceva din Moonsweat March în intervențiile vocale ale lui Oigăn (și în particular pe suita de 4 piese în engleză), dar în ansamblu albumul are un cu totul alt ton și o cu totul altă adresabilitate. The edges are still rough și e clar că formația era încă în plin proces de căutare, dar dincolo de stângăciile inerente și de precaritatea producției (scule nu prea erau, studioul era scump iar tehnologia era alta – înregistrările, de exemplu, s-au făcut pe benzi video) se văd foarte clar germenii a ceva valoros. De asta acest scurt turneu de „revizitare” a albumului mi se pare un eveniment important (și fără precedent pe scena autohtonă, din câte știu); pentru Kumm, Confuzz este un album „de tinerețe”, dinaintea maturizării stilistice începute pe Angels & Clowns și desăvârșite cu Different Parties. Să auzim piesele de acum aproape 13 ani interpretate de trupa de azi, cu experiența și perspectiva câștigată pe parcurs de toți cei implicați, mi se pare o ocazie de neratat.

WP_20150128_19_48_19_Panorama

Repetițiile pentru suita de concerte au loc în sala care de obicei e folosită de cei de la Robin and the Backstabbers, iar amprenta lor asupra spațiului se simte din prima: poze și afișe pe pereți, păsări împăiate, fel de fel de remindere, un indicator de tablă cu „Stalingrad” scris cu chirilice, un bilet care anunță că cei care întârzie sunt pasibili de o „amendă” de 0,20 euro pe minut de întârziere. Când am ajuns erau deja la fața locului Oigăn și John jucându-se pe niște idei muzicale (John la chitară acustică) și Dan Georgescu, revenit la bass ca invitat Kumm pentru aceste concerte, pregătind laptopul cu sample-uri. Mi-au urmat la scurt timp Byron și cu Iordache, Andras urmând a fi marele absent al serii (motivat, din motive de job).

E o echipă interesantă pentru „revizitarea” acestui album; doar Andras, Oigăn și cu Byron au participat la înregistrările din 2002 de la Cluj și sunt multe amintiri și anecdote de atunci de împărtășit cu ceilalți. Cea mai tare poveste e însă a lui Dan (Georgescu), care la vremea aceea repeta clandestin cu trupa Siaj în sala celor de la Kumm. Băieții din Kumm repetau de obicei seara, în consecință ei se furișau în sală dimineața iar sistemul a funcționat perfect o vreme… până într-o bună zi când s-a deschis ușa iar în prag a apărut Domi, tobarul Kumm de atunci. După niște priviri șocate de o parte și probabil contrariate de cealaltă, acesta i-a întrebat scurt: „…Deranjăm?”

WP_20150128_17_57_46_Pro

Piesele se înșiruie una după alta și, sincer, mă izbește cât de plin, de viu și de „acum” sună – asta chiar și în lipsa clapei lui Andras, un minus clar notat și de ceilalți (la șnurul final din seara asta vor fi în echipă completă). Trupa n-a mai prea cântat piese de pe Confuzz în ultimii ani, dincolo desigur de crowd pleaser-ul categoric „1000 de chipuri”, și pe multe dintre ele le-am cunoscut doar în varianta de rip dubios la 128 kbps (într-un fel amuzant, ăsta este singurul CD Kumm care-mi lipsește din colecție).

Auzind acum piesele live aveam impresia că în fața ochilor mei era o altă trupă, complet nouă și necunoscută mie – un sentiment, de altfel, incredibil de reconfortant pentru cineva care i-a văzut de atâtea ori. Am avut o senzație similară la concertul aniversar de 15 ani, când de asemenea au cântat câteva piese alături de Byron (prima oară pentru mine când îi vedeam live împreună), dar un concert întreg dedicat acelei perioade este clar în cu totul altă ligă decât 5, 6 piese cântate în cadru festiv.

WP_20150128_19_45_10_Pro

Revizitarea albumului Confuzz a adus cu ea și o doză de reinventare mai mult sau mai puțin voită. Piesele s-au mai uitat în timp (unele, în cazul lui John și al lui Dan, au trebuit învățate de la 0) iar track-urile originale nu mai erau la îndemână pentru a fi analizate separat; trupa a petrecut așadar săptămâni întregi studiind albumul, descifrând aranjamentele de pe el și încercând să le re-interpreteze în formula de acum. Procesul a adus cu el și unele „adaptări” – Byron, de exemplu, cântă acum și la chitară acustică, de unde pe album cântase doar cu vocea. Pentru unele intro-uri sau pasaje au apărut idei noi. Unele sample-uri au trebuit re-create, precum sunetul unui trianglu reverberant care-i dădea de furcă lui Dan la un moment dat.

WP_20150128_17_38_33_Panorama

Repetiția a ajuns într-un punct mort. Pe la mijlocul piesei „The Mirror and the Window” este un pasaj de tobă care face legătura dintre refren și un solo de saxofon, iar de jumătate de oră Iordache și John încearcă să-și dea seama cum să-și sincronizeze intrările. Se numără timpii, se-tarará, un-doi-trei-patru, dar măsura e înșelătoare – toba mare nu cade pe primul timp, iar absența clapei lui Andras nu ajută lucrurile pentru că totul sună un pic afară din context. Se deschide piesa pe laptop și se ascultă atent – e  o bucată de 6 secunde pe care recunosc că nici măcar nu o băgasem de seamă până acum, dar pe care cei cinci o reiau în continuu, din diverse puncte, pentru a ieși cum trebuie. După încă niște încercări eșuate (minus o dată când a ieșit bine, dar din greșeală), Oigăn își lasă chitara jos și decretează, cu un amestec de iritare și amuzament: „Mă duc să fumez, când mă întorc să iasă perfect!”

WP_20150128_18_42_42_Pro

E indiscutabil o chimie specială în grupul ăsta; se simte în aer parfumul unei oarecare nostalgii, dar și o energie fresh, pozitivă și debordantă, insuflată cel mai probabil de distanța în timp de la care este privit acum Confuzz, propice unei veritabile auto-redescoperiri. Aproape îmi pare rău că e un proiect singular (nu există nici un plan de continuare a ideii dincolo de cele 4 concerte fixate în țară), însă în același timp este mult mai mult decât aș fi putut spera acum câțiva ani.

Am fost tentat să-i întreb care a fost resortul din spatele inițiativei, a cui a fost ideea și de ce, dar mi-am dat seama că nu e neapărat relevant. E pur și simplu o privire rapidă aruncată în urmă cântărind trecutul cu măsurile de acum, așa cum cu toții mai facem din când în când. E ca un flashback dintr-o carte sau un film, menit a ne reaminti istoria personajelor sau a ne revela lucruri pe care nu le știam despre acestea. Apoi cel mai probabil byron vor continua pregătirile pentru lansarea noului DVD, Kumm vor continua promovarea celui mai nou album (minunatul A Mysterious Place Called Somewhere, lansat primăvara trecută) iar noi vom rămâne cu încă o amintire de adăugat la colecție.

WP_20150128_20_06_32_Pro

A mai fost nevoie de încă niște încercări după întoarcerea lui Oigăn din pauza de țigară, dar fragmentul care le dădea bătăi de cap a ieșit într-un final bine. O dată, de două ori, de trei ori, de patru ori, de cinci ori, apoi încă o dată la reluarea piesei cap-coadă. Multe lucruri aveau să mai fie reluate și stabilite la repetiția finală de azi – inclusiv un intro pe chitară acustică la una dintre piese, diferit de ce apare pe album și a cărui soartă finală depinde de părerea lui Andras. Ce este stabilit sigur e că în playlist vor fi și câteva piese care nu apar pe Confuzz, inclusiv un fel de premieră care sigur va fi o surpriză tare plăcută pentru cunoscători (pentru mine cu siguranță a fost).

Kumm vor revizita albumul Confuzz alături de Dan Byron pe 30 ianuarie la București (Fabrica), 31 ianuarie la Cluj (Flying Circus Pub), 6 februarie la Iași (Underground Pub) și 7 februarie la Galați (Daily Pub). Nu vreau să zic că e once in a lifetime opportunity dar nici prea departe nu mi se pare, așa că faceți bine și treceți concertele astea în program.

Tip: Dan Byron a rememorat și el perioada Confuzz pe blogul personal.


Nu există comentarii

Adaugă-l pe al tău